poza-afectiuni-_Hernia-de-disc-dureri-de-spate-800x300

Durerea lombara de spate si hernia de disc

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, durerea de spate este cea mai des întâlnită patologie la nivel mondial, 90 % din populația Terrei având cel puțin o dată în viață un eveniment dureros ce a durat mai mult de 3 zile și care le-a periclitat activitatea şi le-a afectat calitatea vieții.

Durerea este modalitatea prin care creierul ne transmite că, undeva în corpul nostru, există o disfuncție. Aceast disconfort este neplăcut, iar uneori poate conduce chiar către invaliditate. Aceeași situație este valabilă și în cazul amorțelilor sau a senzațiilor de arsură.

Cum gestionăm, în general, durerile de spate ?

Pentru a pune capăt durerilor de spate, pacienții apelează la același traseu therapeutic, care are de regulă două direcții:

  • tratamentul medicamentos pentru calmarea durerilor: analgezice, antiinflamatoare şi miorelaxante;
  • mijloace complementare: plasturi de diferite tipuri, creme cu extracte din plante sau chiar baia caldă;

Aceste metode şi-au demonstrat eficacietatea pentru tratarea durerii ca şi efect al unei disfuncții, dar nu şi pentru a trata cauza apariției durerii, motiv pentru care episoadele dureroase nu dispar decât pentru o scurtă perioadă de timp, existând riscul ca după o anumită perioadă să reapară.

În astfel de situații, pacienții se văd nevoiți să apeleze la investigați medicale mai amănunțite, care de cele mai multe ori cuprind şi o investigație imagistică de tip RMN. La majoritatea celor investigați se va observa o hernie de disc (sau o protuzie – starea incipientă a herniei). Prezența hernie de disc indică o suferință ce datează de un timp mai îndelungat care, în acest stadiu, își găsește rezolvarea de cele mai multe ori într-o intervenție chirurgicală.

Cauzele apariției herniei de disc

Discul intervertebral are rol de amortizor între vertebrele coloanei, fiind responsabil cu repartizarea uniformă a greutății corpului în timpul mişcării. El este format dintr-o parte gelatinoasă (nucleu pulpos) şi o parte fibrocartilaginoasă (inelele fibroase). Hernia de disc este rezultatul ruperii inelelor şi a ieșiri nucleului. Este important să înțelegem că fiecare parte a corpului nostru are o funcție şi o structură bine delimitate, motiv pentru care orice modificare a formei discului (protuzie – hernie) va intra în contact cu alte structuri. Acest contact va fi tradus de organism prin durere.

De ce apare hernia de disc cel mai adesea lombar?

Zona lombară, în special la nivelul vertebrelor 4 şi 5 și sacru ( L4 – L5 şi L5 –S1), este zona care menține toată greutatea trunchiului, zona responsabilă de repartizarea către membrele inferioare a greutății. Este lesne de înțeles că, în cazul şezutului prelungit, acestă repartiție nu va mai fi realizată, iar cele două discuri vor suporta greutăți şi presiuni extraordinare.

Toți oamenii cu hernie de disc au dureri?

Un studiu publicat în 2014 arată că la 29 % dintre subiecții cu vârsta medie de 20 ani şi 50% dintre subiecții cu vârsta medie de 50 de ani, investigația RMN a relevat prezența unei hernii de disc asimptomatice. Este lesne de înțeles că discul lor intervertebral, deşi aflat în suferință, nu comprimă nicio structură ce ar putea cauza dureri. Putem să tragem concluzia de aici că hernia de disc apare cu mult înainte să apară durerea.

Activitatea fizică: principala cauză a herniei de disc?

Este interesant de remarcat faptul că deși nivelul de muncă fizică a scăzut în ultimii 50 de ani, numărul cazurilor de hernie de disc lombară a crescut. Mişcarea reprezintă viață, motiv pentru care este lesne de înțeles că sedentarismul este una din principalele cauze ale apariției durerilor de spate.

Cu toate acestea, este important să facem distincția între activitatea fizică repetitivă şi activitatea fizică ca şi mijloc recreațional. Prima categorie nu va face decât să creeze acele direcții de forțe de la nivelul coloanei care în timp vor modifica forma discului intervertebral şi implicit vor crea un mecanism de producere a herniei de disc.

Este repausul o soluție eficientă în cazul durerilor acute?

Este important ca persoanele care experiemntează dureri de spate să ia o pauză de la activitățile cotidiene care au condus probabil la acest moment dureros, însă nu şi de la mişcare. Îi sfătuiesc pe aceștia să nu rămână țintuiți la pat deoarece acest lucru nu va face decât să creeze o atrofiere a întregii musculaturi a corpului şi să scadă capacitatea de efort a celui aflat în suferință. Recomand activitatea fizică, în limita suportabilității, plimbările ușoare fiind ideale în acest sens.

Este fizioterapia o soluție eficientă?

Fizioterapia este parte a medicinei alopate şi aplicată corespunzător are un efect pozitiv și non invaziv. În cazul unui episod acut dureros, rolul acesteia ar fi de scădere a durerii prin mijloace specifice cum ar fi electroterapia, terapia manuală, posturările sau masajul. De asemenea, prin kinetoterapie și terapie manuală, va avea loc reeducarea, corectarea posturii instalate odată cu durerea. Astfel, dezechilibrul muscular va fi corectat şi va fi redată funcționabilitatea corectă la nivelul coloanei vertebrale. Numai având un sistem musculo-scheletar la parametri normali (fiziologici) putem spune că patologia a fost îndepărtată. Dispariția durerii nu reprezintă neapărat dispariția patologiei. Din această cauză tratamentele care vizează durerea, de tipul celor medicamentoase sau chirurgicale, trebuie întotdeauna combinate cu tratament fizioterapeutic.

Fotolia_44799764_L-1010x560

Metode pentru detensionarea spatelui

Cand apar durerile de spate cauzate de pozitiile vicioase, recomand realizarea unui exercitiu foarte simplu, timp de 5 minute, in fiecare zi:
1. Stati in pat, in pozitia sezut, cu picioarele intinse si capul cat mai pe spate;
2. Tineti barbia in piept, iar palmele rotite spre exterior;
3. Duceti abdomenul cat mai in spate si trageti varfurile picioarelor inspre corp;
4. Inspirati pe nas si expirati pe gura.

Veti constata aparitia unor dureri la nivelul muschilor, semn ca exercitiul isi face efectul. Pentru a avea rezultate bune, recomand realizarea acestui exercitiu de doua ori pe zi.

In cazul in care apar probleme semnificative, este indicat sa mergeti la un control de specialitate.

dolor-cronico

Adevarul despre durerea cronica

Lumea noastra, universul, toata realitatea noastra, exterioara si interioara, se bazeaza pe un organ vital – creierul. Acesta masoara, filtreaza, alege, decide, invata, prevede, intuieste, construieste si, inclusiv, inventeaza senzatiile, perceptiile si experientele noastre.

Creierul este cel care primeste semnale ce ajung la el in zecimi de secunde, le interpreteaza si genereaza durerea. Cu cat o persoana resimte de mai mult timp durerea, cu atat si creierul se va perfectiona in a produce durere.

In realitate, durerea nu este altceva decat o perceptie a creierului despre o situatie periculoasa, astfel incat, orice schimbare a modului in care creierul percepe durerea poate duce la diminuarea sau acccentuarea acesteia.

Cum definim durerea cronica?
Durerea cronica este un tip de durere ce se mentine pe parcursul mai multor saptamani, luni sau inclusiv ani. Ea poate avea atat cauze cunoscute, precum o leziune, o infectie temporara sau o afectiune de lunga durata, cat si cauze necunoscute. In ambele cazuri, durerea provoaca un impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientului.

Provocarile fizice si emotionale pot determina urmatoarele schimbari in viata unei persoane ce sufera de durere cronica:
–aparitia insomniilor, a cosmarurilor ori a unui somn nelinistit;
–scaderea productivitatii si randamentului la locul de munca;
–scaderea capacitatii de memorare si concetrare;
–stari de nervozitate, agitatie, irascibilitate.

De asemnea, durerea cronica este privita ca o experienta personala ce nu poate fi masurata ca alte probleme medicale. Daca ruperea unui picior poate fi confirmata printr-o radiografie X-ray, iar o infectie prin aflarea numarului de leucocite in urma unor analize de sange, pentru a masura nivelul de durere nu exista niciun test medical.

Durerea cronica, intre mit si realitate
Durerea cronica nu a fost dintotdeauna bine inteleasa. Asa ca, pentru mult timp, specialistii in domeniul medical au fost ferm convinsi ca intotdeauna durerea este cauzata de o manifestare a unei leziuni sau a unei boli. De aceea, s-au axat pe tratarea cauzei principale a durerii, cu convingerea ca, odata ce disfunctia sau boala a fost vindecata, va disparea si durerea cronica.

Astfel, de multe ori, persoanele cu durere cronica continua sa fie tratate de unii medici ca si cum ar avea o durere imaginara sau exegerata. Iar pentru ca nu exista nicio dovada obiectiva ori constatari fizice care sa explice durerea, pacientii merg de la un medic la altul pentru a gasi o explicatie.

Insa, contrar credintei populare, toate durerile sunt reale. Din momentul in care durerea nu mai este o functie cu rolul de a semnaliza exista unui sistem nervos sanatos, durerea cronica devine o problema si trebuie tratata ca patologie primara.

Gestionarea durerilor cronice
Pentru o mai bună gestionare a unei dureri cronice, va sfatuim sa cautati răspunsuri la urmatoarele întrebări :
• Ce anume din viața mea – gândurile mele, principiile mele, obiceiurile mele, regimul meu, relațiile mele – implică o amenințare ?
• Ce anume din viața mea – gândurile mele, principiile mele, obiceiurile mele, regimul meu, relațiile mele – implică siguranță ?

Succes!

shutterstock-hi-res-physio

Mituri in fizioterapie

 

Exista cateva mituri in fizioterapie care ar trebui demontate si despre care am avut ocazia sa vorbesc intr-un interviu acordat televiziunii Evotv.

Mitul 1: Procedurile de fizioterapie accentueaza durerea, in prima faza
Desi in popor se vehiculeaza ideea ca procedurile de fizioterapie produc mai intai o accentuare a durerii si abia apoi o amelioare, acest lucru este fals. Durerile crescute din timpul tratamentului apar din cauza procedurilor care nu sunt aplicate individualizat si care nu sunt adaptate fiecarui pacient. Cresterea durerii in timpul unei proceduri nu este normala, obiectivul unui fizioterapeut fiind acela de a combate durerea, nu de a o accentua.

Mitul 2: Fizioterapia este contraindicata in cazurile oncologice
O explicatie pentru acest mit este ca procedurile de fizioterapie ar produce efectul de vasodilatatie, determinand astfel migrarea unor metastaze tumorale in organism. Insa, cum fizioterapia inseamna miscare prin toate mijloacele fizice: apa, aer, curent, vibratii si are un efect benefic asupra oricarei persoane, problemele apar atunci cand sunt alese gresit mijloacele de recuperare. Este important ca procedurile fizioterapeutice sa reuseasca sa trateze cauza sau efectele unei afectiuni, dupa caz.

fizioterapie frica de miscare

Durerea si frica de miscare. Partea a II-a.

Cum se trateaza frica de miscare?

Tendința mondială în tratamentul durerilor este de a fi rapid investigate imagistic si de a se recomanda repaos total. Dar cum atunci când avem o durere de cap nu o privim neapărat ca o patologie la nivelul capului, ci ca o durere de cap, si nu ne oprim din mişcare sau din activitățile cotidiene, tot astfel ar trebui sa procedam si cand avem o durere de spate. Nu mai repetam miscarea care ne-a cauzat durerea, insa nu ne indepartam de la o viata activa.

Daca la inceput corpul realizeza miscari compensatorii ca mijloc de aparare impotriva durerii, pe termen lung acest lucru se intoarce impotriva noastra. Ceea ce astazi ne face sa ne simtim bine si ne creaza un anumit confort psihic, maine se poate dezvolta intr-o frica pentru orice tip de miscare ce ne-a provocat durerea initiala.

Intr-un studiu realizat asupra pacientilor cu lombosciatica, Dr. Kristin Thuve Dahm mentiona ca nu exista diferente intre cei care au facut miscare in timpul durerilor si cei care au recurs la repaos complet la pat.

Asadar, putem deduce cu usurinta ca miscarea nu le-a accentuat durerea celor care au continuat sa isi mentina activitatea cotidiana normala. Cu toate acestea, este normal sa dezvoltam o frica de miscare atunci cand durerea apare in urma unei miscari, deoarece creierul nostru va considera ca miscarea este responsabila de aceasta conditie.

“Pentru a elimina frica de miscare, fizioterapeutul va folosi diferite metode de recuperare, incepand cu exercitii usoare, in care pacientul trebuie sa se mobilizeze, si continuand cu exersarea acelor miscari pe care le considera a fi dureroase, pana cand pacinetul realizeaza prin propiile mijloace ca nu exista niciun efect catastrofal asociat cu miscarea”, afirma Bogdan Goga, fizioterapeut in centrului “Terapie pentru miscare”.

La fel de utile pot fi si sedintele de relaxare. Astfel, pacientul se elibereaza de tensiunea fizica si emotionala pe care a acumulat-o in zonele pe care se teme sa le miste. Treptat, anxietatea si emotiile negative asociate miscarii zonei cu probleme se vor reduce si pacientul isi poate desfasura normal activitatile cotidiene.

frica de miscare

Durerea si frica de miscare. Partea I.

Daca stramosii nostri erau obisnuiti sa mearga pe jos in jur de 15 km pe zi, putem deduce cu usurinta ca evolutia noastra intelectuala s-a realizat cu suportul unui corp de talia unui campion olimpic.

Astazi facem din ce in ce mai putina miscare si avem activitati statice, insa adevarul este ca nu am reusit inca sa ne adaptam la aceste noi conditii de viata sedentara. Nu suntem obisnuiti nici sa stam 8-12 ore intr-o sala de clasa si nici intr-o pozitie sezanda cifotica si astfel apar si durerile.

Kinesiofobia sau teama de miscare

Inca din primii ani de viata ne dezvoltam patternuri de miscare mai mult sau mai putin corecte. Patternurile vicioase insa vor favoriza in timp aparitia durerii care de multe ori ajunge sa fie relationata cu frica de miscare. Si cum nimanui nu ii place durerea, treptat incepe sa ne scada pofta de viata si intreg tonusul, atat fizic, cat si psihic. In scurt timp exista o probabilitate destul de mare sa dezvoltam o teama de miscare deoarece simtim ca miscarea ne-ar putea accentua durerea.

“Senzația de durere este menită să tragă un semnal de alarmă că ceva trebuie schimbat. Iar daca durerea este rezultatul unor <<miscari incorecte>>, aceasta nu trebuie tratata prin repaos sau doar ca un discomfort ce trebuie rapid inhibat cu analgezice. Mult mai eficient este sa gasim impreuna cu pacientii patternurile bune si sa corectam gestualitatea cotidiana vicioasa”, afirma Bogdan Goga, fizioterapeut in cadrul centrului “Terapie pentru miscare”.

Asadar, kinesiofobia se bazeaza pe convingeri gresite despre durere si frica de durere, ceea ce duce atat la evitarea activitatilor fizice, cat si a celor sociale sau profesionale. Si cum frica este o stare emotionala difcil de controlat, deseori suntem tentati sa renuntam foarte usor la miscare.

L.A. are 26 de ani si s-a prezentat la cabinetul “Terapie pentru miscare” cu dureri cronice la genunchi si dureri lombare. Dupa cateva sedinte de recuperare medicala, L.A. ne povesteste:

“Am limitat miscarile nu din cauza durerii (la un moment dat chiar nu ma mai durea nimic ), ci de frica sa nu patesc ceva mai rau decat aveam. Pana in momentul in care am aflat ca am meniscul rupt nu am experimentat niciun sentiment de teama. Spre exemplu, urcam scarile, desi stiam ca asta imi provoaca cea mai mare durere. De cum am aflat ca este meniscul rupt, am inceput sa evit pe cat posibil scarile, alergatul, mersul cu rolele, bicicleta si chiar purtarea tocurilor. Facand exercitii cu fizioterapeutul, punand o multime de intrebari si afland informatii noi, treptat am reusit sa depasesc frica de miscare si chiar sa imi doresc sa am mai multe activitati fizice. Am invatat ca trebuie sa ma misc ca sa nu ma mai doara”.

Despre cum se trateaza frica de miscare, veti afla din cea de-a doua parte a articolului.

1 2 3
Logo

Ramai la curent cu noutatile

Join our mailing list to receive the latest news and updates from our team.

Ati fost abonat cu succes!